Atraktiv.ro - Atractiv pentru tine, promotiile lunii martie
Utilizator neautentificat   | Acces cont   |    vezi coşul (gol)
CAUTA

Categorii produse

PRODUCATORI
BOLILE CARDIOVASCULARE - CARDIOPATIA ISCHEMICA
BOLILE CARDIOVASCULARE - CARDIOPATIA ISCHEMICA
Termenul „boli cardiovasculare” (BCV) este atribuit unei multitudini de boli ce afecteaza inima si vasele de sange, printre acestea numarandu-se cardiopatia ischemica (CI), afectiunile cerebrovasculare, hipertensiunea arteriala (presiunea ridicata a sangelui) sau boala arteriala periferica (BAP).
Alte boli cardiovasculare sunt miocardita (afectiune a inimii cauzata de febra reumatica) si bolile cardiace congenitale (malformatii ale inimii prezente de la nastere).
BCV sunt asociate cu atacurile de cord (infarctul miocardic), angina si accidentele vasculare cerebrale.

Cardiopatia ischemica este suferinta muschiului cardiac (miocard) produsa de ingustarea (stenoza) sau blocarea (ocluzia) arterelor coronare. Miocardul este irigat de doua artere coronare - artera coronara stanga si artera coronara dreapta, artere care dau mai multe ramuri.

Factori de risc:
Principalii factori de risc pentru ateroscleroza sunt :

1. fumatul
2. hipercolesterolemia
3. hipertensiunea arteriala
Alti factori de risc, secundari, sunt: diabetul zaharat, obezitatea, sedentarismul, etc

Cauze:

Principala cauza de afectare coronariana este ateroscleroza
Ateroscleroza consta in depunerea pe peretele interior al arterelor de colesterol, care, in combinatie cu anumite celule din sange si din perete, formeaza asa numita placa de aterom. Aceasta ingusteaza si in final blocheaza artera, impiedicand fluxul de sange catre miocard.
Deoarece inima si creierul nu sunt irigate corespunzator, aceste limitari ale fluxului sangvin, asociate aterosclerozei, pot cauza probleme cardiovasculare precum angina. Limitari mai accentuate pot degenera in evenimente cardiovasculare serioase, inclusiv atacuri de cord si accidente cerebrale.
Dilatate, arterele se pot rupe, dezvoltand cheaguri de sange ce pot bloca complet vasele, cauzand atacuri de cord si accidente cerebrale.

Clasificare:

In functie de severitate exista mai multe forme de cardiopatie ischemica.

1. Angina stabila
2. Angina instabila
3. Infarctul miocardic

1. Angina stabila
Cel mai important simptom este durerea in piept (angina)
Durerea din cardiopatia ischemica are cateva trasaturi care ajuta la recunoasterea ei:

1. este declansata de efort
2. dispare in cateva minute de la oprirea efortului sau la administarea de nitroglicerina sublingual
3. sediul durerii este deobicei pe linia mediana (retrosternal)

Fata de aceste date generale exista insa numeroase exceptii ( de exemplu durere cu sediul la nivelul epigastrului, adica in portiunea superioara a abdomenului, care este confundata cu ulcerul sau durere in maxilar, care este confundata cu durerea de dinti)

2. Angina instabila se caracterizeaza prin modificarea trasaturilor durerii: aceasta apare la efort mai mic sau chiar in repaus, este mai intensa, mai prelungita, mai frecventa, etc.
Deci, angina instabila reprezinta o agravare a bolii coronariene.

3. Infarctul miocardic

Infarctul miocardic este o urgenta medicala. Este forma cea mai grava de cardiopatie ischemica si poate provoca decesul pacientului. Infarctul miocardic este produs de ocluzia unei artere coronare. Miocardul nu mai primeste sange si se necrozeaza.
De obicei se caracterizeaza prin durere atroce, retrosternala, cu durata prelungita, care nu cedeaza la nitroglicerina.
Cand este blocata o artera coronara mare, va fi afectata o portiune mare a muschiului inimii. Durerea nu se coreleaza cu marimea infarctului, ci este doar semnalul de alarma. In infarctele intinse pot apare alte simptome, care arata o severitate crescuta: sufocare (dispnee), hipotensiune, pierdere de cunostinta, tulburari de ritm (palpitatii) sau chiar moartea subita.
Majoritatea infarctelor miocardice sunt determinate de un trombus care blocheaza una dintre arterele coronare. Arterele coronare aduc singe bogat in O2 la inima si substante nutitive. Daca acesta este blocat, muschiul miocardic sufera de hipoxie si moare.
Un trombus (cheag de singe) se formeaza de obicei acolo unde o artera coronara este stenozata de catre o placa ateromatoasa. Uneori aceasta placa se fisureaza sau chiar rupe declansind formarea trombusului.
Ocazional factori de stres ocazionali pot declansa un infarct miocardic.
Nu toate persoanele prezinta aceleasi simptome in infarctul miocardic.

Cele comune sunt: durerea retrosternala, dispneea, oboseala inainte cu citeva zile de infarct.
O persoana care are angina realizeaza ca crizele anginoase au devenit mai frecvente si mai severe. In timpul unui atac de cord bolnavul poate simti durere precordiala care iradiaza spre umarul sting, bratul sting, spre git sau interscapular.
Aproape una din trei pesoane care au infarcturi miocardice nu simt durere. Acestea sunt mai ales femeile, persoanele non-caucaziene, peste 75 de ani, persoanele cu insuficienta cardiaca, diabet sau care au mai avut un atac de cord in antecedente.
Greata, sincopa, transpiratiile abundente bruste, senzatia de presiune cardiaca si pierderea cunostintei sunt alte semne si simptome care se regasesc frecvent la pacienti.
Deoarece un atac de cord poate fi amenintator de viata, barbatii peste 35 de ani si femeile peste 50 de ani care experimenteaza durere retrosternala necesita investigare de specialitate.
Un atac de cord poate fi confirmat la citeva ore de la declansarea sa prin electrocardiografie, masurarea markerilor serici, echocardiografie.
Jumatate dintre decesele prin infarct miocardic apar in primele 3-4 ore dupa ce au debutat simptomele. Este important ca aceste simptome sa fie recunoscute si tratate ca o urgenta medicala.
Cu cit este initiat mai repede tratamentul cu atit pacientul are sanse mai mari sa supravietuiasca. Mestecarea unei tablete de aspirina dupa ce a fost chemata ambulanta poate reduce marimea trombusului care blocheaza artera coronara.
Poate fi administrat un beta-blocant pentru a incetini ritmul batailor cardiace pentru ca inima sa nu lucreze atit de intens si sa reduca necroza miocardului. Persoanei care a suferit un atac de cord i se administreaza oxigen pentru a ajuta inima sa lucreze mai bine si pentru a diminua zona de infarctizare.
Terapia contine agenti antiagreganti plachetari si anticoagulanti care sa dizolve trombusul. Daca bolnavii nu raspund la terapia medicamentoasa se opteaza pentru angioplastie sau chirurgie arteriala coronariana de by-pass, mai ales la persoanele care au suferit un atac de cord sever.

Infarctul miocardic este asociat cu o mortalitate de 30%, peste jumatate dintre decese survenind in perioada de prespitalizare. Prognosticul este variabil si depinde de interventia terapeutica, marimea zonei infarctizate si controlul terapeutic post-infarct.

Tratament:

- Interventiile farmacologice pot contribui in tratarea aproape tuturor tipurilor de BCV, inclusiv hipertensiune, colesterol ridicat si a diabetului/ perturbarilor tolerantei la glucoza.

Diferitele clase de medicamente existente pentru tratarea tipurilor de BCV cuprind:

- Anti-hipertensive
- Anti-agregante plachetare
- Anticoagulante orale
- Statine (medicamente pentru reducerea lipidelor)
- Inhibitori de absorbtie a colesterolului
- Antidiabetice orale
- Insulina.
- In urma unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral, riscul producerii unui nou atac/accident poate fi considerabil redus, prin administrare medicamentoasa - statine pentru reducerea colesterolului, medicamente pentru reducerea tensiunii si aspirina.
NOUTATI

cantar masa corporala
Calculator Indice Masa Corporala

Dreptul de autor © Auto Accesorii Srl. Toate Drepturile Rezervate.

BLOG - Facut in casa

Viziteaza magazinul Atraktiv.ro pe ShopMania