Atraktiv.ro - Atractiv pentru tine, promotiile lunii martie
Utilizator neautentificat   | Acces cont   |    vezi coşul (gol)
CAUTA

Categorii produse

PRODUCATORI
MEDICINA GENERALA INFARCTUL MIOCARDIC

Infarctul miocardic (sau atac de cord), se produce prin blocarea uneia sau mai multor artere coronare. Arterele coronare furnizeaza sange oxigenat inimii. Blocajul arterei se produce atunci cand o placa ateromatoasa din interiorul coronarei se rupe si se formeaza un tromb (cheag de sange) in jurul ei.
Placa ateromatoasa si trombul vor obstructiona fluxul sanguin catre celulele miocardice, privandu-le astfel de oxigen si nutrienti. In lipsa aportului sanguin, celulele musculare ale inimii vor muri. In cazul in care in timpul infarctului este afectata o arie mare a miocardului, se poate produce moartea. Infarctul miocardic necesita terapie de urgenta pentru a restabili fluxul sanguin.
Angina reprezinta un tip de durere retrosternala ce se produce in cazul in care fluxul sanguin miocardic nu este suficient, cel mai frecvent apare prin diminuarea calibrului vaselor de sange (arterelor coronare). Angina stabila apare dupa un anumit efort sau o activitate fizica si poate fi prevazuta.
Angina reprezinta un tip de durere retrosternala ce se produce in cazul in care fluxul sanguin miocardic nu este suficient, cel mai frecvent apare prin diminuarea calibrului vaselor de sange (arterelor coronare). Angina stabila apare dupa un anumit efort sau o activitate fizica si poate fi prevazuta.

Angina instabila apare ca:
- o modificare in manifestarea anginei stabile
- o durere retrosternala ce apare in repaus sau la un exercitiu minor; durerea retrosternala poate fi mai severa si dureaza mai mult sau nu raspunde la administrarea de nitroglicerina
- aparitia anginei la o persoana care nu a avut astfel de manifestari in antecedente.
Deoarece angina instabila poate evolua spre infarct miocardic, ea necesita tratament de urgenta.
Durerea retrosternala nu este prezenta in toate cazurile. Intr-un studiu recent realizat pe 700 de pacienti tratati de infarct miocardic, 47% s-au prezentat la camera de garda pentru alte simptome decat durerea retrosternala. Aceste simptome au fost: dispnee (respiratie alterata, sete de aer), ameteala, oboseala, slabiciune sau durere abdominala. Femeile, bolnavii de diabet sau persoanele invarsta au dureri retrosternale intr-un procent mai mic si mai frecvent au alte simptome.
Cauza principala atat a anginei instabile cat si a infarctului miocardic este boala coronariana. Boala coronariana se produce atunci cand apar placi ateromatoase de-a lungul peretilor interni ai arterelor coronare si astfel se reduce fluxul sanguin spre inima. La majoritatea persoanelor boala coronariana debuteaza in adolescenta si se dezvolta pe parcursul anilor.

Valorile crescute ale colesterolului, hipertensiunea arteriala si fumatul, deterioreaza arterele si contribuie la formarea placilor de aterom. Procesul prin care se formeaza placile se numeste ateroscleroza. Placile de aterom sunt depozite de colesterol, calciu si alte substante acoperite de o capsula fibroasa. In cazul in care va aparea o tulburare brusca a presiunii sanguine, artera se va contracta brusc sau sunt prezenti alti factori (ca inflamatia), capsula fibroasa a placii de aterom se poate rupe sau fisura. Organismul va incerca sa repare acea ruptura sau fisura, in acelasi mod in care repara o leziune a pielii, prin formarea unui tromb la suprafata capsulei. Trombul format poate obstructiona complet artera, blocand fluxul sanguin spre muschiul inimii si astfel se produce infarctul. Placile de aterom nou formate au riscul cel mai mare de ruptura. Capsula fibroasa de pe o placa de aterom nou-formata are tendinta mai accentuata de a se rupe sau de a se fisura (este mai instabila) decat capsula mai groasa a unei placi de aterom mai vechi.
Placile de aterom nu sunt intotdeauna cauza infarctului miocardic. In unele cazuri, destul de rar, spasmul coronarian si contractura, pot obstructiona complet fluxul sanguin si produce infarct miocardic. Cel mai des, in aceste cazuri, tot ateroscleroza este implicata, dar exista cazuri in care alti factori produc spasmul. Cocaina, vremea rece, episoadele de stres emotional pot produce spasm arterial. In multe alte cazuri nu se cunoaste cauza acestor spasme.
Trombul format pe o placa de aterom rupta sau fisurata, poate sa nu fie destul de mare pentru a bloca artera complet, dar poate diminua fluxul sanguin in teritoriul vascularizat de artera respectiva, cauzand angina instabila. Angina instabila poate reprezenta un semn ca va urma un infarct miocardic, deoarece acel tromb poate creste in dimensiuni si obstrua complet artera. In cazul in care trombul este dizolvat, infarctul miocardic imediat va fi evitat, dar organismul va incerca de-a lungul timpului sa repare capsula lezata a placii de aterom. De asemenea o placa de aterom proaspat reparata poate fi instabila. Probabilitatea de a se rupe din nou este mare, fiind astfel un factor de risc important pentru un nou infarct miocardic.
Simptomul cel mai frecvent al infarctului miocardic este durerea retrosternala severa, desi aceasta senzatie nu este tot timpul prezenta.
In unele cazuri se produce infarctul miocardic silentios, fara simptome, dar acesta este rar.

Majoritatea persoanelor cu infarct miocardic au dureri retrosternale si cel putin unul din simptomele urmatoare:
- senzatie de sufocare, corp strain in gat si simt nevoia tot timpul de a inghiti
- transpiratii reci
- greata
- senzatie de moarte iminenta
- dificultati in respiratie sau imposibilitatea de a respira
- palpitatii sau senzatia ca inima bate repede si neregulat (palpitatiile sunt un simptom comun si la persoanele sanatoase, dar ele pot semnaliza si o boala arteriala coronariana)
- senzatie de amorteala sau disconfort in mana sau in brat.
Persoanele care au avut infarct miocardic au descris durerea retrosternala in mai multe feluri.

Durerea poate fi descrisa sub urmatoarele forme:
- senzatie de presiune, greutate, apasare, strangere, disconfort, arsura, durere ascutita (mai putin comun) sau durere confuza; persoanele de obicei pun pumnul pe piept atunci cand sunt rugati sa descrie durerea
- poate iradia de la nivelul toracelui in umarul stang si in mana stanga (cel mai frecvent loc de iradiere) sau in alte regiuni, inclusiv spate, abdomenul superior si mana dreapta
- poate fi difuza, localizarea exacta a durerii este de obicei greu de realizat
- nu se amelioreaza printr-un inspir fortat sau prin apasare pe piept
- debuteaza de obicei cu o intensitate mica si va creste in intensitate pe parcursul catorva minute pana la un maxim. Senzatia de disconfort poate fi intermitenta. Durerea retrosternala ce atinge maximul intensitatii in cateva secunde poate fi un semn al altei afectiuni, anevrismul de artera aorta.

Se indica apelarea la serviciile de urgenta atunci cand:
- durerea retrosternala se agraveaza sau nu dispare pe parcursul a 5 minute, in special daca se asociaza cu tulburari de respiratie, greata sau tulburare de constienta
- durerea retrosternala nu se amelioreaza sau se inrautateste intr-un interval de 5 minute dupa administrarea de netroglicerina.
Diferenta intre angina instabila si infarctul miocardic poate sa nu fie intodeauna usor de realizat. De cele mai multe ori simptomele sunt similare. Ambele afectiuni necesita tratament de urgenta.

Persoanele care au avut angina instabila au descris durerea cu urmatoarele caracteristici:
- debut in ultimele 2 luni si agravare in timp
- frecventa a durerii de 3 sau mai multe ori pe zi
- brusc isi creste intensitatea, devina mai frecventa, dureaza mai mult si este provocata de activitati mai mici decat in trecut
- apare si in repaus, fara sa fie precipitata de exercitii fizice sau stari de stres ; poate trezi persoana din somn
- nu raspunde la nitroglicerina.
Simptomele anginei stabile sunt diferite de cele ale anginei instabile. Angina stabila se produce intr-un moment predictibil, dupa un anumit efort sau o anumita activitate si poate avea acelasi caracter pe parcursul unei perioade de timp mai lunga, chiar cativa ani. Durerea se amelioreaza la repaus sau la administrarea de nitroglicerina si dureaza mai putin de 20-30 de minute.
Boala coronariana este cauza principala a infarctului miocardic in aproape toate cazurile. De aceea cu cat sunt prezenti mai multi factori de risc pentru boala coronariana, cu atat mai mare va fi riscul de angina instabila sau infarct miocardic. Fumatul, diabetul, colesterolul crescut, hipertensiunea arteriala si un istoric familial de afectiuni cardiace sunt factori importanti pentru boala coronariana.
Chiar si in cazul in care boala coronariana este deja prezenta sau in antecedente este un infarct miocardic, riscul de a dezvolta un infarct poate fi diminuat.

Pentru a diminua riscul sunt indicate:
- oprirea fumatului: oprirea fumatului reprezinta probabil cel mai important pas pentru scaderea riscului de a face un atac de cord
- reducerea valorilor colesterolului seric: hipercolesterolemia poate determina construirea de structuri de colesterol in interiorul arterelor
- diminuarea valorilor tensiunii arteriale: hipertensiunea arteriala lezeaza arterele coronare si creste travaliul cardiac, astfel va creste necesarul de sange la inima, iar arterele deja lezate nu pot furniza mai mult sange
- tratarea diabetului: persoanele diabetice dezvolta o ingrosare si o diminuare a calibrului arterelor mai frecvent si la o varsta mai mica decat cei care nu au diabet; mentinerea glicemiei (valoarea glucozei in sange) in limite normale incetineste aceste procese
- mentinerea unei greutati optime: scaderea in greutate imbunatateste tensiunea arteriala si nivelele colesterolului seric si poate de asemenea ajuta in controlul diabetului
- activitatea fizica regulata: exercitiile fizice regulate reduc riscul de atac de cord prin faptul ca ajuta la controlul colesterolului seric, al tensiunii arteriale, regleaza valorile glicemiei (important la persoanele cu diabet) si ajuta la scaderea in greutate
- tratarea depresiilor si controlul emotiilor: tratamentul depresiilor si tulburarilor emotionale sunt pasi importanti in imbunatatirea functiei cardiace si a calitatii vietii
- reducerea stresului: in perioadele stresante creste tensiune arteriala si creste frecventa cardiaca, ce pot determina ingustarea calibrului arterial si cresterea riscului de atac de cord
- evaluarea efectelor anticonceptionalelor si a terapiilor hormonale: terapiile hormonale de substitutie (estrogeni si progesteron) cresc riscul de boala cardiaca; anticonceptionalele cresc riscul de boala cardiaca in cazul in care varsta femeii este mai mare de 35 de ani si este fumatoare
- administrarea zilnica a unei aspirine (se indica consultul medicului inainte de a incepe administrarea de aspirina pentru a nu exista contraindicatii ale aspirinei).

Este indicata prezentarea de urgenta la medic atunci cand sunt prezente unul din urmatoarele semne ale atacului de cord:
- durere retrosternala ce nu se amelioreaza sau se agraveaza in 5 minute dupa administrarea unei nitroglicerine sau/si repaus; dupa ce se va suna la salvare se mai administreaza o nitroglicerina; in cazul in care durerea retrosternala nu diminua in 5 minute se mai administreaza o nitroglicerina (se pot administra pana la 3 doze de nitroglicerina la 5 minute sau maxim 3 doze in 15 minute); dupa ce s-a sunat la salvare se va continua apelul pentru a primi instructiuni de la operator
- durere retrosternala sau disconfort ce este suparator si apare ca o senzatie de presiune pe piept ce se agraveaza sau dureaza mai mult de 5 minute, in special daca se asociaza cu:
- transpiratii
-greata sau voma
- durere ce iradiaza la nivelul gatului, mandibulei, in unul sau ambii umeri sau maini
- ameteala
- puls neregulat, rapid.
Dupa ce se va suna la ambulanta este indicat sa se mestece o aspirina netamponata, in afara cazurilor in care este contraindicata administrarea aspirinei, de exemplu in alergii la aspirina sau in ulcer gastric.
Prin faptul ca se merge cu ambulanta la spital, tratamentul se va incepe inca din timpul drumului, iar personalul de pe ambulanta este educat pentru acordarea de prim ajutor, evaluarea si tratarea in cazul in care apar complicatii.
In cazul in care o persoana devine inconstienta se va suna la urgenta si se va incepe resuscitarea cardio-pulmonara. Operatoarea de la numarul de urgenta poate ghida efectuarea resuscitarii.
Nu se asteapta niciodata in cazul in care se suspicioneaza un atac de cord. Multi oameni nu sunt siguri daca au sau nu atac de cord si astepta ceva timp. Simptomele de atac de cord pot fi variabile. De obicei nu se iau in calcul simptomele decat daca intra in scenariul "dureri extreme". Unele persoane se jeneaza sau nu vor sa deranjeze prin faptul ca suna dupa ajutor, in cazul in care considera ca ar avea un atac de cord. Chiar daca simptomele nu indica cu siguranta un atac de cord, este foarte important sa se consulte medicul.
Tratamentul rapid efectuat poate salva viata.

Evaluarea atacului de cord in urgenta
In ambulanta, medicul sau asistenta vor evalua ritmul cardiac, tensiunea arteriala, ritmul respirator si vor plasa electrozi la nivelul toracelui pentru a efectua un EKG (electrocardiografie). EKG-ul este o inregistrare grafica a activitatii electrice a inimii si a contractiilor si relaxarilor.
Dupa ce se ajunge la camera de garda, medicul va face anamneza, va efectua un examen fizic si va efectua un alt EKG. EKG-ul poate detecta tulburarile cardiace, semnele de insuficienta circulatorie, lezarea musculara cardiaca, bataile anormale ale inimii.
O asistenta va recolta sange si vor fi efectuate teste pentru enzimele cardiace, ce sunt eliberate in sange in momentul in care celulele cardiace sunt lezate. Prezenta in sange a enzimei troponima, demonstreaza de obicei o leziune cardiaca.
Rezultatele analizelor sunt disponibile rapid. In cazul in care testele indica riscul mare de atac de cord sau un atac de cord in evolutie, se va face transferul pacientului in laboratorul de cateterizare cardiaca. Cateterizarea cardiaca presupune introducerea unui tub fin dealungul unei artere din brat sau din picior pana la nivelul inimii. Apoi este injectata o substanta iodata, ce va face posibila vizualizarea arterelor coronare pe un ecran. Medicul va observa daca arterele sunt blocate si felul in care functioneaza inima.
In cazul in care o artera pare blocata, se va face o angioplastie cu montarea unui stent, un procedeu prin care se deblocheaza artera blocata. Acest procedeu poate fi efectuat in timpul cateterizarii sau se poate indica bypass-ul coronarian efectuat de un chirurg cardiovascular.
In cazul in care testele nu indica clar un atac de cord sau o angina instabila si nu sunt prezenti alti indicatori ai unui risc crescut (de genul unui alt atac de cord in antecedente), se va efectua probabil o alta investigatie, ca scanarea miocardica perfuzata (SPECT). SPECT este o investigatie imagistica neinvaziva si poate fi efectuata inca din camera de garda pentru a evalua daca riscul de atac de cord este mare. In cazul in care testul SPECT este anormal, pacientul va fi considerat cu risc crescut si va fi nevoie de cateterizare cardiaca.
In cazul in care testul nu indica un atac de cord, dar medicul considera ca este o angina instabila, pacientul va fi internat in spital pentru monitorizare.

Investigatii efectuate dupa atacul de cord
Dupa 2-3 zile de la atcul de cord sau dupa internarea in spital pentru angina instabila, se vor efectua investigatii suplimentare pentru a evalua cat de bine functioneaza inima si pentru a determina daca zonele neafectate ale inimii sunt perfuzate corespunzator.

Aceste investigatii includ:
- ecografia cardiaca: aceasta este o investigatie cu ultrasunete ce evalueaza marimea, grosimea, forma si miscarile musulaturii cardiace; de asemenea evalueaza fluxul sangiun si valvele cardiace
- electrocardiograma de stres: un test de stres va compara EKG-ul din perioada de repaus cu cel din perioada de dupa stresarea inimii, fie prin activitate fizica (bicicleta sau urcatul scarilor) sau prin utilizarea de medicamente; un test de stres va detecta ischemia, ce reprezinta reducerea fluxului sanguin la miocard
- ecografia cardiaca de stres: aceasta determina daca exista un flux sanguin redus la inima
- scanarea cardiaca cu perfuzie: scanarea cu thaliu sau technetiu se foloseste pentru a estima cantitatea de sange ce ajunge la miocard in repaus si dupa exercitii fizice
- angiograma: acest test presupune injectarea unei substante de contrast in coronare pentru a evalua inima si arterele coronare.
Unii medicii considera ca persoanele care au unul sau mai multi factori de risc pentru boala arteriala coronariana, trebuie sa ia aspirina in fiecare zi. Altii considera ca administrarea zilnica de aspirina pe o perioada lunga de timp creste riscul de afectiuni la nivelul stomacului sau a hemoragiilor, in cazul in care se asociaza si hipertensiunea arteriala iar aceasta nu este tratata.
Expertii recomanda admnistrarea de 75-160 mg de aspirina pe zi. Tabletele de aspirina de pe piata au 500 mg. Este indicat consultul medicului inainte de a incepe administrarea zilnica de aspirina. Deoarece aspirina reduce abilitatea sangelui de a forma cheaguri, administrarea ei poate fi intrerupta cu cel putin 5 zile inainte de o interventie chirurgicala sau un procedeu stomatologic ce implica o sangerare. In ultimul timp au fost realizate studii pentru a determina daca administrarea de antiinflamatoare nesteriodiene (de exemplu ibuprofenul) interfera intr-un fel cu aspirina in abilitatea de a preveni atacul de cord. Studiile au avut rezultate mixte, nu s-a tras nici o concluzie. In prezent medicii recomanda admnistrarea aspirinei cu cel putin 2 ore inainte de administrarea antiinflamatorului nesteroidian, pentru a reduce probabilitatea ca cei doi agenti medicamentosi sa interactioneze.
Numarul de infarcturi miocardice a scazut in ultimii ani, ca si numarul de morti in urma atacurilor de cord. Acest lucru se datoreaza in mare parte masurilor luate de populatie pentru a preveni bolile coronariene, de tipul diminuarii tensiunii arteriale, a colesterolului seric, modificarile dietelor si noi obiceiuri ce includ activitati fizice.
Cele mai importante masuri ce pot fi luate sunt oprirea fumatului si efectuarea de activitate fizica regulata. Este de asemenea recomandata o dieta bogata in fructe si vegetale si saraca in grasimi saturate.

Modificarile stilului de viata implica:
- stoparea fumatului
- controlul nivelului colesterolului seric
- controlul tensiunii arteriale
- activitatea fizica
- metode de relaxare si diminuarea stresului
- metode de terapie ale depresiei si furiei.
Unii medici recomanda o dieta ce include vitamine de tipul B6, B12 si acid folic. Aceste vitamine reduc nivelul seric al homocisteinei (persoanele cu nivele crescute de homocisteina au un risc crescut de atac de cord). Nu s-a demonstrat cu siguranta daca suplimentele cu vitamina B previn atacul de cord. Majoritatea medicilor recomanda ca vitamina B sa fie luata din alimente si nu sub forma de suplimente alimentare.

Colesterolul
Nivelul crescut al colesterolului seric creste riscul de boala coronariana. In cazul in care prin dieta si prin exercitii fizice nu se va obtine un nivel optim al colesterolului seric, medicul va prescrie statine, agenti medicamentosi ce scad nivelul colesterolului. Aceste medicamente si-au dovedit eficacitatea in tratarea nivelului crescut al colesterolului, iar in acest moment sunt larg prescrise de medici in intreaga lume. Studii recente au demonstrat ca administrarea acestor medicamente poate fi benefica si la persoanele cu nivele normale sau moderat crescute ale colesterolului seric. La aceste persoane, agentii medicamentosi ce scad nivelul colesterolului seric in combinatie cu modificari ale stilului de viata, incetinesc procesul de ateroscleroza si diminua riscul de atac de cord si de moarte.

Aspirina
Terapia cu aspirina reduce riscul de formare a trombilor, ce pot determina un atac de cord, la persoanele cu boala coronariana sau la cei cu factori de risc multipli pentru boala coronariana (diabet, hipertensiune arteriala, nivele crescute ale colesterolului seric). Inainte de a se incepe terapia cu aspirina trebuie consultat medicul, deoarece exista cateva riscuri ale acestei terapii. In cazul in care aspirina este contraindicata, medicul poate prescrie un alt medicament antiagregant plachetar, de exemplu clopidogrel Plavix).

Terapia de subtitutie hormonala
In trecut era considerat ca terapia subtitutiva hormonala (estrogen si progesteron) scade riscul de boala cardiaca. Acum s-a demonstrat exact contrariul. Riscul de atac de cord se dubleaza in primul an al terapiei substitutive hormonale, iar la 6 ani riscul este cu aproximativ 24 % mai mare decat la femeile care nu sunt supuse terapiei subtitutive hormonale.
Desi riscul total al acestei terapii hormonale nu este extrem de crescut, medicii nu recomanda continuarea ei pe o perioada mai mare de cativa ani, iar apoi se vor administra hormonii numai in cazul in care este nevoie, in perioada de menopauza (pentru bufeuri-senzatie brusca de incalzire si transpiratii nocturne).
Se presupune ca terapia subtitutiva cu hormoni creste de asemenea riscul de cancer de san, dementa sau alte probleme de sanatate, dar are si beneficii.

Precautii
Dupa un atac de cord, cea mai mare preocupare o reprezinta posibila aparitie a unui nou atac. Administrarea corecta a medicamentelor poate avea un rol important in prevenirea unui nou atac de cord. Agentii medicamentosi prescrisi dupa un atac de cord includ substante cu rol in:
- prevenirea formarii trombilor
- scaderea travaliului cardiac
- imbunatatirea functiei de pompa a inimii
- scaderea nivelului colesterolului seric
- tratarea aritmiilor
- scaderea valorilor tensiunii arteriale
Dupa atacul de cord este important sa se monitorizeze atent pacientul. Vizitele la medic trebuiesc respectate. Este important sa fie informat medicul cu privire la modificarile produse in simptomele pacientului (dureri retrosternale, dispnee, depresii si pierdere sau crestere in greutate).
Aproximativ jumatate dintre pacientii care au avut un atac de cord vor dezvolta o complicatie severa. Tipul complicatiei depinde de localizarea si extinderea leziunii miocardice.

Cele mai comune complicatii sunt:
- aritmiile (ritmuri cardiace anormale): acestea pot fi tahicardia ventriculara (ritm cardiac rapid) si fibrilatia atriala (ritm cardiac neregulat)
- insuficienta cardiaca, ce poate fi temporara sau poate fi permanenta.

Terapia anginei
In cazul in care in urma unui atac de cord apar episoade de durere retrosternala sau disconfort (angina), se va apela de urgenta la medic, deoarece poate fi nevoie de tratament agresiv. Aceste episoade pot indica iminenta unui nou atac de cord. Angina stabila diminua la administrarea de nitroglicerina si la repaus.
Se recomanda sa se aiba tot timpul la indemana tabletele de nitroglicerina. Unii medici recomanda administrarea nitroglicerinei inainte de activitatea fizica pentru a preveni episoadele de angina.
NOUTATI

cantar masa corporala
Calculator Indice Masa Corporala

Dreptul de autor © Auto Accesorii Srl. Toate Drepturile Rezervate.

BLOG - Facut in casa

Viziteaza magazinul Atraktiv.ro pe ShopMania