Atraktiv.ro - Atractiv pentru tine, promotiile lunii martie
Utilizator neautentificat   | Acces cont   |    vezi coşul (gol)
CAUTA

Categorii produse

PRODUCATORI
MENINIGITA VIRALA SI MENINGITA BACTERIANA

Meningita este o infectie a membranelor (meningele) care invelesc creierul si maduva spinarii si uneori si a lichidului cefalorahidian (LCR) care inconjoara creierul si maduva spinarii. Meningita consta in tumefierea (inflamarea) foitelor meningeale ale creierului si in unele cazuri si ale maduvei spinarii, aparand meningita spinala. Atunci cand meningele sunt inflamate la celulele creierului ajunge mai putin sange si prin urmare mai putin oxigen.
Membrana meningeala este formata din 3 foite: duramater, arachnoida si piamater.
Daca nu se trateaza, in unele cazuri pot aparea sechele ale creierului. Infectia apare mai frecvent la copii, la adultii tineri cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani, la adultii in varsta si la persoane care au o afectiune cronica, precum o scadere a sistemului imun (sistemul de aparare al organismului).
Meningita poate imbraca forme usoare sau severe, ce pot ameninta viata. De regula, severitatea depinde de microorganismul care a cauzat infectia si de varsta persoanei, precum si de starea generala de sanatate a organismului in momentul infectarii.
De obicei, meningita este cauzata de virusuri sau bacterii precum Neisseria meningitidis (cunoscuta si meningococ) si Streptococcus pneumoniae (pneumococul).

Meningita virala

Intre 80% si 92% din persoanele care fac meningita virala in fiecare an sunt infectate cu virusuri care traiesc in mod normal in . Aceste enterovirusuri (cum ar fi virusul Coxsackie si echovirusul) fac parte din flora intestinala fara sa produca vreo boala.
Totusi, ele pot provoca meningita atunci cand sunt transmise de la o persoana la alta prin intermediul alimentelor, apei sau obiectelor contaminate. provocata de enterovirusuri apare cel mai frecvent la copii mici si la sugari.
Virusurile herpetice pot fi de asemenea o cauza de meningita cu encefalita. Ele sunt adesea prezente in organismul uman fara sa determine nici o boala, totusi ocazional ele devin active si provoaca afectiuni. Virusurile herpetice pot fi transmise de la o persoana la alta prin intermediul contactelor apropiate, precum sarutul, tusea, stranutul sau contactul sexual. Uneori, virusurile herpetice pot trece de la o mama la copilul ei, in timpul nasterii. In cazuri rare, alte virusuri, precum virusul imunodeficientei umane (HIV) sau virusul ce provoaca oreionul, pot cauza meningita.
Meningita virala este o afectiune determinata de o serie de virusi care se localizeaza la nivelul meningelui, iar ulterior pot chiar disemina in interiorul substantei cerebrale determinand encefalita. Boala evolueaza cu febra, cefalee si iritatie meningeala, anorexie, greturi si varsaturi, dureri abdominale si diaree. Tabloul clinic al afectiunii este mult mai sters decat in cazul meningitei bacteriene, neexistand acele semne de severitate. Simptomele de insotire au manifestari uneori minime, putand ingreuna diagnosticul mai ales pentru un medic neexperimentat. Daca infectia virala se localizeaza la nivelul maduvei spinarii, infectia poarta numele de mielita. Exista o crestere a incidentei infectiilor virale meningiene pe parcursul verii, reflectand predominanta sezoniera a infectiilor cu enterovirusuri si arbovirusuri. Cel mai important test pentru diagnosticarea meningitei este examinarea lichidului cefalorahidian. Meningita virala are un prognostic foarte bun, neexistand sechele neurologice sau cefalee persistenta dupa vindecare asa cum se intampla in cazul meningitei bacteriene. De multe ori spitalizarea bolnavilor nu este necesara, tratamentul fiind in mare parte simptomatic.

Virusurile cel mai des incriminate in producerea meningitelor sunt enterovirusurile, arbovirusurile, virulul HIV, virusul Herpes simplex tip 2. enterovirusurile sunt cea mai importanta cauza a meningitei virale. Exista si alte virusuri responsabile de declansarea meningitei, dar cu frecventa mai mica, acestea fiind virusul Herpes simplex tip 1, virusul meningitei coriolimfocitare si virusul urlian. Alti agenti etiologici cu implicare ocazionala in meningita virala sunt adenovirusurile, virusul gripal A si B, virusul rubeolei, rujeolei, virusul paragripal, virusul varicelo-zosterian, virusul citomegaliei si virusul Epstein-Barr. Cel putin doua treimi din meningitele virale sunt determinate de enterovirusuri. Virusul urlian trebuie luat in considerare atunci cand meningita apare in sezonul de iarna sau primavara devreme, in special la sexul masculin. Aparitia meningitei toamna tarziu sau iarna in asociere cu un istoric de contact cu soareci de casa sau excrementele acestora sugereaza o infectie cu virusul meningitei coriolimfocitare. In acest caz la acesti pacienti se intalnesc pe langa meningita si alte afectiuni de insotire ca rash cutanat, infiltrate pulmonare, parotidita, alopecie, orhita sau miopericardita. Meningita cu virusul Herpes simplex tip 2 afecteaza mai ales sexul feminin si apare in contextul unui herpes genital manifest. Un sfert dintre femeile cu herpes genital netratat pot sa prezinte in decursul vietii meningite recurente. Meningita cu virusul varicelo-zosterian trebuie luata in considerare in prezenta varicelei sau a zonei zoster asociate cu sindrom meningian. Unii din acesti pacienti, mai ales copiii, pot dezvolta un sindrom de ataxie cerebeloasa acuta. Infectia cu arbovirusuri se intalneste in lunile de vara, iar virusul este raspandit de catre insecte precum capusele.
Vaccinarea este o metoda foarte buna de prevenire a dezvoltari subsecvente a meningitei sau a altor complicatii neurologice asociate cu infectii cu virusul rujeolei, oreionului sau poliomielitei, fiind de un real folos mai ales pentru copiii de varsta mica care tind sa prezinte mai des complicatii in urma meningitei virale.

Manifestari clinice
Meningita virala nu evolueaza cu un tablou clinic sever asa cum se intampla in cazul meningitei bacteriene. Simptomele si semnele sunt asemanatoare, dar mult mai sterse. Cel mai adesea pacientul acuza cefalee moderata sau usoara, indispozitie, greturi matinale, dureri abdominale si usoara stare de confuzie. Greturile si varsaturile sunt in relatie cu afectarea neurologica, fiind tulburat controlul nervos visceral pe baza afectarii nervului vag.
La internare se constata febra, semne de iritatie meningiana, dureri musculare, varsaturi si diaree.
Starea de constienta este usor alterata, bolnavul prezentand o letargie sau o stare de somnolenta.
Anorexia este intalnita la majoritatea pacientior, fiind mai accentuata la copii.
Cefaleea din meningita virala se localizeaza caracteristic in regiunea frontala sau retroorbitala. Cefaleea este mai accentuata pe parcursul diminetii si se amelioreaza dupa varsaturi.
Multi pacienti acuza intoleranta la lumina puternica (fotofobie) si dureri ale globilor oculari la incercarea de mobilizare a acestora.
La examenul neurologic se constata semne de paralizii ale nervilor cranieni, semne si simptome neurologice de focar care pun in discutie posibilitatea afectarii parenchimului cerebral. Usoara alterare a starii de constienta sau usoare convulsii sunt evenimente obisnuite, dar o afectare mai profunda a starii de constienta precum stupoarea, confuzia marcata sau coma trebuie sa indrume medicul spre alt diagnostic decat cel de meningita virala. Redoarea cefei se intalneste la majoritatea bolnavilor, dar ea este mult mai usoara decat in situatia meningitei macteriene. Semnele de iritatie meningiana precum cele aparute la manevra Brudzinski sau Kernig sunt absente (vezi articolul “Meningita bacteriana acuta”) .

Meningita bacteriana
La cei mai multi oameni care fac meningita bacteriana, aceasta este provocata de unul din cele doua tipuri de bacterii: Streptococcus pneumoniae sau Neisseria meningitidis. Aceste bacterii traiesc adesea in organismul uman, cel mai frecvent la nivelul nasului si a gatului, fara sa provoace afectiuni. Totusi, bacteriile acestea pot provoca meningita daca patrund in circulatia sanguina, de unde ajung la lichidul cefalorahidian sau la tesuturile (meninge) care inconjoara creierul si maduva spinarii.
De asemenea, aceste bacterii pot fi transmise de la o persoana la alta, de obicei prin intermediul salivei sau a secretiilor nazale infectate. Alte doua bacterii care pot provoca uneori meningita sunt streptococul de grup B si Listeria monocytogenes. Meningita cauzata de bacteria streptococica de grup B apare cel mai frecvent la nou-nascuti, care se pot infecta in timpul nasterii sau dupa.
Meningita cauzata de Listeria monocytogenes apare cel mai frecvent la nou-nascuti si la adultii in varsta. Programele pentru preventia infectiei cu streptococii de grup B au scazut incidenta bolii. Aceste programe includ recomandarea sceening-ului la toate femeile insarcinate in saptamana 35–37 si administrarea de antibiotice in timpul nasterii la femeile care sunt infectate cu aceasta bacterie. In cazuri rare, alte bacterii pot cauza meningita, de obicei la persoane cu afectiuni medicale indelungate.
Meningita reprezinta o inflamatie acuta sau cronica ale meningelui cerebral sau medular. Etiologia meningitei poate fi diferita, data de infectii virale, bacteriene, paraziti sau toxine, dar simptomatologia este asemanatoare (relevand iritatia meningiana), caracterizata prin febra, cefalee, redoarea cefei, varsaturi in jet, contractura muschilor paravertebrali, hiperestezie cutanata, fotofobie, fenomene psihice. Dupa localizare, meningita poate fi cerebrala, spinala sau cerebrospinala.
Meningita bacteriana este o urgenta medicala, indiferent de circumstantele in care apare si persoanele pe care le afecteaza, deoarece vindecarea chiar sub tratament se poate face cu pretul unor sechele neurologice.
Diagnosticul de certitudine se pune numai prin punctie lombara. Meningita bacteriana acuta se caracterizeaza printr-o reactie inflamatorie acuta a piei mater, arahnoidei si a lichidului cefalorahidian ca o reactie la o infectie bacteriana. Meningita bacteriana este inca la ora actuala o boala frecventa, mai ales in randul tarilor in curs de dezvoltare. Afectiunea se intalneste mai frecvent la copii si la adultii tineri cu varste intre 15 si 25 de ani. De asemenea, se intalneste la persoanele imunocompromise, la varstnici si la persoanele care sufera de boli cronice. Meningita bacteriana poate evolua diferit de la individ la individ, de la forme usoare la forme grave ce pot ameninta viata pacientului. Severitatea tabloului clinic este in stransa legatura cu agentul cauzal, varsta pacientului si starea generala a acestuia.

Etiologie Meningita bacteriana este cauzata de bacterii ca Neisseria meningitidis (meningococul), Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae, bacili Gram negativi, stafilococi si diverse specii de Listeria. La nou-nascuti meningita este cauzata in special de bacili Gram-negativi ca Escherichia coli (tipul capsular K1), tulpini de Pseudomonas, Listeria monocytogenes si streptococi de grup B. La copii (de la varsta de 1 luna pana la 15 ani) agentii cauzali cei mai intalniti sunt in ordine descrescatoare Haemophilus influenzae, Neisseria meningitidis, Streptococcus pneumoniae. La adulti meningita bacteriana este cauzata in principal de catre (in ordinea frecventei) Streptococcus pneumoniae, Neisseria meningitidis, stafilococi si bacili gram-negativi aerobi (mai ales la varstnici) . In perioada epidemiilor de meningita bacteriana, cea mai frecventa cauza este Neisseria meningitidis. Meningita produsa de bacterii anaerobe se intalneste mai rar si de obicei este determinata de ruptura unui abces cerebral in spatiul subarahnoidian sau intraventricular care contine germeni anaerobi. Alteori apare prin diseminarea germenilor anaerobi de la un focar care se afla la distanta, ca in cazul sinuzitelor sau abceselor cu alta localizare decat cerebrala. Meningitele contactate in spital sunt cauzate de germeni rezistenti la antibiotice ca Flavobacterium meningosepticum si tulpini de Acinetobacter.

Modalitati de transmitere Enterovirusurile si unele bacterii ca Escherichia coli si Listeria monocytogenes se transmit prin mecanism enteral (prin intermediul mainilor murdare) . Neisseria meningitidis si Streptococcus pneumoniae se transmit prin stranut si saliva de la persoanele bolnave sau purtatoare. In timpul nasterii mama bolnava poate transmite fatului enterovirusuri, E. coli si streptococi de grup B. Alte modalitati de transmitere: prin contact sexual si prin contact cu sange infectat sau prin intermediul rozatoarelor si insectelor.

Factori de risc Persoanele cu risc crescut pentru meningita bacteriana sunt acelea cu o stare de sanatate precara, care fac tratamente imunosupresive, cele care sunt intr-un program de dializa, persoanele subnutrite (ex. regiunea subsahariana unde meningita se intalneste frecvent) . Operatiile neurochirurgicale au risc crescut de a se complica cu o meningita daca plaga nu este tratata corespunzator, deoarece aceste operatii creeaza porti de intrare microbilor, iar organismul pacientului este si asa slabit in urma stress-ului chirurgical. De aceea in astfel de cazuri se dau tratamente profilactice cu antibiotice. Infectiile cailor respiratorii superioare, oreionul, sifilisul, sinuzitele, tuberculoza, boala Lyme, infectiile cu virus Herpes simplex se pot complica cu meningita la persoanele imunosupresate si la cele care au o susceptibilitate pentru a face boala (un defect congenital sau o susceptibilitate genetica) . Copiii nascuti din randul mamelor care prezinta infectia meningiana se pot contamina cu agentii cauzali in cursul nasterii. Streptococii de grup B, Listeria monocytogenes si E. coli pot fi transmise astfel de la mama infectata. De asemenea, persoanele care au prezentat episoade de meningita in trecut au un risc mai mare de a reface boala fata de cei din populatia generala, deoarece ei raman cu o anumita sensibilitate.

Factori de risc pentru toate tipurile de meningita:
- stare generala de sanatate precara. Persoanele cu sanatate precara sau cele care au alte afectiuni cronice pot avea un risc crescut de a face meningita deoarece mecanismele de aparare naturale ale organismelor lor sunt scazute. De exemplu, copiii care au anemie cu hematii in secera (siclemie) sau cancer au un risc mai mare decat alti copii;
- prezenta unui defect din nastere al cutiei craniene, o leziune la cap sau o operatie chirurgicala;
- tratament cu dializa renala;
- prezenta altor infectii, precum infectiile cailor respiratorii superioare, oreion, tuberculoza (TBC), sifilis, boala Lyme si afectiuni cauzate de virusurile herpetice;
- prezenta unui implant cohlear pentru hipoacuzie (surditate) severa. Un studiu recent arata ca implantele cohleare la copii dau un risc crescut de meningita bacteriana;
- copil nascut dintr-o mama infectata cu un microorganism ce cauzeaza meningita. Virusurile precum enterovirusurile si herpes virusurile si bacteriile precum streptococii de grup B, Listeria monocytogenes si E. coli pot fi transmise de la mama infectata la fat in timpul nasterii;
- prezenta unui episod de meningita in trecut. Unele persoane care au avut meningita in trecut au o probabilitate mai mare de a o face din nou. Aceste persoane sunt cele cu defecte din nastere sau leziuni la nivelul cutiei craniene sau al fetei, cele cu sistemul imun afectat sau cele care fac reactii adverse neasteptate la unele medicamente.

Profilaxie:
Vaccinarea (imunizarea) impotriva unora din microorganismele ce pot provoca meningita este cel mai eficient mod de a preveni aparitia bolii. Imunizarea impotriva unor cauze comune de meningita includ:

- vaccinul impotriva pojarului, a oreionului si a rubeolei (measles, mumps, and rubella =MMR). Acest vaccin este administrat de rutina la copii cu varsta intre 12 luni si 15 luni
- vaccinul impotriva varicelei (varsat de vant). Acest vaccin este recomandat la copii cu varsta mai mica de 18 luni, precum si la copii mai mari, adolescentii si la adultii care nu au avut varsat de vant
- vaccinul impotriva influenzae tipul b. Imunizarea impotriva Haemophilus influenzae tipul b se recomanda la toti copiii cu varsta intre 2 luni si 5 ani, precum si la toate persoanele cu varsta peste 5 ani care are o afectiune medicala precum anemia cu hematii in secera (siclemie) sau are sistemul imun afectat.
De la introducerea acestui vaccin in 1985, acesta a dus la o scadere semnificativa a numarului cazurilor de meningita provocata de aceasta bacterie

- vaccinurile impotriva celor mai frecvente cauze de meningita bacteriana (Streptococcus pneumoniae si Neisseria meningitidis) sunt recomandate la persoanele cu risc crescut de infectie. Aceste persoane cu risc mare includ varstnicii si copiii si adultii care au sistemul imun scazut, ca de exemplu cei care prezinta o boala grava sau care nu au o splina functionala (care este o parte a sistemului imun). De asemenea, persoanele care au avut meningita in trecut au un risc crescut.
Vaccinarea de rutina impotriva Streptococului pneumoniae se recomanda la copiii de 2 ani si mai mici de 2 ani, precum si la cei cu varsta intre 2 si 4 ani care prezinta un risc crescut de a face o afectiune pneumococica serioasa. Acestia sunt copii care nu au splina si cei cu sau infectie HIV sau anemie cu hematii in secera (siclemie).
Centrele pentru preventia si controlul bolilor recomanda vaccinarea cu un nou vaccin (Menactra) care ofera protectie impotriva anumitor tulpini de Neisseria meningitidis, la copii cu varsta de 11 si 12 ani, la adolescentii care intra la liceu si la studentii din primul an de facultate care locuiesc in camine/internate.

Vaccinul impotriva Neisseria meningitidis se poate administra de asemenea si la persoanele care au un risc mai mare decat in mod normal, cum ar fi persoanele care traiesc/calatoresc in zone in care prevalenta meningitei e crescuta, cum ar fi "centura meningitei" din Africa subsahariana, persoanele care nu au splina sau cele cu infectie HIV.
Desi in general la studentii din facultati riscul de meningita cu Neisseria meningitidis (boala menigococica) este scazut, cei din anul intai, in special cei care traiesc in camine/internate au un risc moderat crescut de a face meningita meningococica fata de alte persoane de varsta lor. De aceea acestora li se recomanda administrarea de vaccinuri impotriva neisseria meningitidis. Studentii din anul intai care nu locuiesc in camine/internate sunt sfatuiti sa se vaccineze de asemenea, pentru a avea un risc mai mic de a face meningita.
NOUTATI

cantar masa corporala
Calculator Indice Masa Corporala

Dreptul de autor © Auto Accesorii Srl. Toate Drepturile Rezervate.

BLOG - Facut in casa

Viziteaza magazinul Atraktiv.ro pe ShopMania